Cei 7 ani lasati acasa

“Daca tot cobori aici, mai bine te arunci in Bahlui” a fost replica de geniu a unui baietandru necioplit la adresa unei batrane in tramvaiul cu care ma intorceam de la servici. Totul a pornit de la admonestarea octogenarei care, vizibil deranjata, le-a atras atentia adolescentilor, 3 la numar, asupra limabajului extrem de vulgar. Dar nu, bunul simt nu-si compostase bilet o data cu ei, iar lucrurile au degenerat intr-un adevarat circ cu replici acide si neobrazate din partea celor mai tineri.

Cu fiecare secunda care trecea aceasta disputa intre generatii imi contura apasator o mai veche intrebare. Mi se pare mie sau cei mai tineri au o lejeritate in exprimare si comportament dincolo de orice granita a unei bune educatii? Ma gandesc ca e posibil ca valorile pe care eu mi-am cladit educatia sa aiba termenul de valabilitate depasit si atunci sunt o expirata. Imi amintesc totusi ca am mai intalnit si persoane din aceiasi categorie de varsta care se incadrau tiparului meu de buna crestere. Deci, se poate!

Cred ca ritmul alert in care ne ducem viata ne-a facut sa uitam de lucrurile care conteaza cu adevarat. Noile categorii promovate, cele de pitipoance si cocalari, nu fac decat sa ingroape tot mai adanc in noroi vechile valori si sa le inlocuiasca cu superficialitati. Mai rau e ca reusesc. Ce ne rezerva viitorul ?! Nici nu vreau sa-mi imaginez….

2 thoughts on “Cei 7 ani lasati acasa

  1. Ioana

    Observ si eu astfel de comportamente si ma ingrozesc. Stau si ma intreb uneori unde au invatat sa vorbeasca si sa se comporte astfel…

  2. anda_elena

    Din pacate, multi dintre parinti uita sa se mai ocupe de copiii lor. Nu au nici timp, nici dorinta, nici interes. Considera ca daca le-au dat de mancare si un ban in buzunar – totul e perfect!

    Ce 7 ani de acasa? 20 de minute pe zi e timpul mediu pe care majoritatea parintilor il ofera copiilor. 20 de minute din 24 de ore! Ies 7 ani? Nici pe departe!