Jurnalul lui Sebi S01E10 – Cand tati doarme pe el

Bine v-am gasit dragii mei,
Credeati ca am ramas fara idei?:)

Am revenit un pic pe aici doar cat sa-l fac pe tati un pic de rusine. Mai vedem apoi ce mai iese.
Sa incepem: am mers candva saptamanile trecute in gradina botanica sa dam mancare la ratuste. Mie imi plac tare mult ratustele si alea din botanica chiar is simpatice rau de tot. Le-am luat si pâniță, ca doar nu aveam sa mergem cu mana goala. O paranteza – tati tine mult la masina si-l vad cum face spume la gura cand ajung incaltat pe bancheta.

Hranim regulamentar ratustele (bine acum, cat a mai ajuns si la ele, ca si mie imi place pânița), ne mai plimbam un pic si hai inapoi acasa. Cand ajungem inapoi la masina, tati imi scoate tacticos tikisorii din picioare, ii pune pe cupola, urmand probabil in capul lui sa-i arunce in masina. Ei bine, a uitat.

Din scaunelul de masina direct in brate si in casa si nu s-a prins nimeni de nimic. La vreo doua ore, hai sa mergem sa schimbam un produs ca nu se potrivea. Semnele ca era o zi proasta erau deja instalate, doar ca nimeni nu le-a vazut. Cand sa ma incalte, ghici ce? N-aveam papuci. In secunda doi apar si flashurile din trecut la tati, aoleu i-am uitat deasupra, urmate instant de mustrarile lu’ mamica si de aici distractie.

papucei tikki

Ne pornim intr-un final spre magazin, doar ca tati zice sa facem un mic ocol, asa ca inapoi la locul faptei. Pe drum am fost un pic zbuciumat, asa ca pe la gara am zis sa ma eliberez si-am umplut pretioasa masina a lu’ taticu’ de voma proaspata, la care am adaugat si un miros de flori din colectia primavara-vara. Am ramas in pempărsel instant si noroc ca era cald afara ca haine de schimb nu luase nimeni.

Am continuat drumul spre gradina botanica dupa curatenia din masina si rezultatele au aparut instant. Primul papucel era intr-un șanț lateral si a fost reperat imediat. Nivelul de incredere a lu’ taticu’ a crescut instant la 90%. De ce sa mint, ma bucuram si eu ca-mi placea tikisorii aia (mai ales ca aveau maxim doua saptamani de cand au fost cumparati).

Au urmat apoi 20 minute delirante, pline de suspans, minute in sir in care mami si tati au cautat pe rand al doilea papucel. Din pacate, asa cum ziceam si mai sus, trebuia sa ne dam seama ca e o zi proasta si s-o lasam balta din prima. Cred c-a fost mai rau ca am gasit doar unul, ca asa e sigur ca nu se va bucura nimeni de ei. Cumpara cineva un papucel?:)

Asta e, CSF, NCSF? Ghiciti cine are papucei noi?:) Ia uitati aici ce frumosi sunt!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *